Este despre azi...

Incearca sa te gandesti ca ceea ce iti voi povesti in continuare este adevarat. De ce? Pentru ca este! Acest articol este unul dintre acele articole care face referire la lumea din ziua de azi, la secolul in care traim.

Putem admite ca de cand a inceput lumea exista si vor exista aceste diferente intre generatii, stiti, atunci cand va spun bunicii: 'Pe vremea mea, nu era asa'. Nu, nu era, dar traim intr-un alt deceniu si trebuie sa va adaptati. V-ati intrebat vreodata oare de ce murim? Mai bine zis, de ce murim dupa cativa ani? Din cauza ca nu ne mai functioneaza corpul? Nu chiar, ci din cauza ca am fost obisnuiti cu un alt mecanism. Asa deci, cand ajungem la 60 de ani, deja este in dezvoltare o noua generatie, generatie cu care noi nu ne adaptam si murim. Ca si teoria dinozaurilor. Sau, cel putin, asa o aseman eu. Dar nu aici am vrut sa ajung. Aceste diferente duc la conflicte; as dori sa am cate o gogoasa de fiecare data cand cineva mai in varsta se ia de un adolescent in tramvai sau in alte locuri publice, stiti la ce ma refer.

Am pornit cu acest intro ca sa va reamintesc despre momentele cand se iau oamenii de voi si va numesc “needucati”. Asadar, am vrut sa ajung la o intamplare.

Mi s-a intamplat zilele trecute, cand mergeam pe strada, sa trec pe langa doua fete, Larisa si Alexandra, pe care nu le mai vazusem in viata mea, dar care s-au integrat foarte bine in ea. Revenind, le-am auzit cantand melodia mea preferata si m-am dus la ele sa le spun ca iubesc trupa care canta. In asa fel am intrat intr-o mica discutie, dar care nu a durat mult. Coincidenta a fost ca am luat toate acelasi metrou si am reusit sa le cunosc, chiar daca tot ce aveam in comun la momentul actual era faptul ca ascultam aceeasi trupa. De aici pot spune ca a pornit o prietenie destul de frumoasa si nu regret ca le-am bagat in seama.

Unde vreau sa ajung? Vreau sa ajung la faptul ca Alexandra si Larisa cantau, chiar daca erau pe strada, dar erau fericite! Problema? Puteam sa vad cum se uitau oamenii la ele si parca deja le citeam judecata: “Cum se comporta generatia asta…”. Cum se comporta? Ne lasam dusi de val? Suntem liberi, ne bucuram de momente si traim fiecare secunda a vietii. Sunt mandra! Acum un secol nu s-ar fi intamplat asa ceva, dar, in aceleasi circumstante, acum un secol, eu as fi ratat ocazia de a cunoaste doua fete minunate. Asa a inceput o prietenie, prietenia noastra. Asadar, sunt mandra ca am putut vedea doua fete fericite care cantau, chiar daca erau in public.

Ca sa sublinez la final, sa stiti ca si generatiile care vin mereu vor avea ceva bun si ceva rau. Ce generatie a fost perfecta? Ne dezvoltam atat in bine, cat si in rau. Pierdem unele aspecte, dar aducem altele. Hai sa lasam putin momentele in care ne gandim: 'pe vremea mea, nu era asa...'. Nu era, dar nici nu poti aduce acele timpuri inapoi, asa ca treci peste si adapteaza-te! Poate vei afla ca si noua generatie e buna! Ar trebui sa ne bucuram de ceea ce avem ca si noua generatie, noua societate. In loc sa spunem: 'pe vremea mea, copiii nu erau asa needucati', hai sa spunem: 'pe vremea mea nu existau asemenea aparate, ce inovatie buna!' Hai sa fim mai pozitivi, pentru ca meritam putina fericire intr-o societate. Sa inceapa fericirea cu noi, generatia de acum, pentru ca noi vom deveni cei care la 80 de ani tot ne vom bucura!